ECOGRAFIA MAMARĂ

– ghid complet –

Ecografia mamară reprezintă o tehnică imagistică larg utilizată în practica medicală, care poate fi aplicată tuturor pacientelor, indiferent de vârstă, inclusiv în perioada de sarcină sau alăptare.

Este o metodă simplă, nedureroasă, neiradiantă care analizează structura internă a sânului cu ajutorul ultrasunetelor.

PENTRU ECHIPA NOASTRĂ

ECOGRAFIA DE SÂN

reprezintă o tehnică esențială, indispensabilă, la care apelăm în practica de zi cu zi, atât în cabinetul de consultații cât și în sala de operații

CÂND ESTE INDICATĂ ECOGRAFIA LA SÂN?

este metodă standard de examinare a sânilor la toate femeile înaintea vârstei de 40 ani;
este o metodă imagistică utilă în toate cazurile în care se realizează o evaluare senologică, ca o “extensie” a examenului clinic – pentru noi, în practica medicală, ecografia mamară completează în mod reflex orice examinare clinică a sânilor, indiferent că se realizează de rutină sau pentru diverse acuze ale pacientelor; când depistăm la examenul clinic senologic o anomalie o putem caracteriza rapid ecografic orientând astfel diagnosticul și conduita; este astfel de mare ajutor clinicianului/senologului în practică curentă;
la femeile de peste 40 ani, ecografia mamară este o metodă foarte prețioasă în completarea mamografiei de screening (în special în cazurile cu sâni denși, sau când se descoperă anomalii la examenul mamografic);
evaluarea cazurilor în care a fost depistat un nodul la sân – este o situație foarte frecventă în practica curentă medicală; în aceste cazuri completarea cu sonoelastografia mamară poate fi foarte utilă;
pentru a diferenția tumorile benigne de cele maligne (canceroase);
pentru a diferenția formațiunile solide (tumorale) de cele cu conținut lichidian (chisturi);
este o metodă foarte utilă pentru examinarea pacientelor cu scurgeri mamelonare;
în cazul în care pacientele acuză dureri la sân, mastodinii;
evaluarea pacientelor cu mastită sau abces mamar;
este metoda imagistică de primă intenție în examinarea sânului posttraumatic;
este metoda standard/ cea mai utilizată pentru a ghida diferite intervenții la nivelul sânului;

“Ca medici specialiști în chirurgia sânului beneficiem din plin de avantajele ecografiei – puncție-biopsie mamară ecoghidată, marcarea preoperatorie a tumorilor mamare infraclinice, controlul ecografic intraoperator cu ghidarea intervenției chirurgicale.”

este utilă în depistarea adenopatiilor axilare și ghidează biopsierea acestora;
ne permite să monitorizăm evoluția unei tumori canceroase în cazul terapiei neoadjuvante;
este o metodă facilă de monitorizare a evoluției în dinamică a leziunilor non-canceroase;
permite urmărirea evoluției unui sân operat, imediat sau la distanță;
evaluarea sânilor cu proteze mamare (implanturi).

CÂT DE DES AR TREBUI SĂ FAC ECOGRAFIE LA SÂN? SE POATE FACE ÎN CADRUL EVALUĂRII GINECOLOGICE?

Ne întreabă foarte frecvent pacientele de la ce vârstă ar trebui să efectueze ecografie mamară, cât de des și dacă ar putea să efectueze această ecografie odată cu evaluarea ginecologică de rutină.

Recomandăm tuturor pacientelor indiferent de vârstă să își autoexamineza sănii lunar iar dacă descoperă orice modificare să se prezinte la medic în cel mai scurt timp. În lipsa acuzelor, de rutină, este bine ca orice femeie să se prezinte anual la medic pentru consultul clinic al sânilor dublat de ecografie mamară. Acest control ar trebui realizat odată cu evaluarea ginecologică de rutină.

Noi oferim pacientelor această facilitate: practic, într-o singură vizită, realizăm concomitent atât evaluarea ginecologică cât și evaluarea de rutină a sânilor, adică o evaluare genitomamară completă.

Din momentul în care pacienta se prezintă la ginecolog pentru evaluarea periodică de rutină ar trebui să realizeze și evaluarea senologică de rutină. Această evaluare ar trebui efectuată anual. La pacientele de peste 40 ani, mamografia este indicată standard, în general la 2 ani.

Alteori ecografia la sân poate fi indicată mult mai des – la 3 luni, la 6 luni – în general când monitorizăm evoluția unor formațiuni mamare diagnosticate anterior.

MERGI URGENT LA MEDIC PENTRU ECOGRAFIE LA SÂN DACĂ:

ai depistat un nodul la nivelul unuia dintre sâni, mai ales dacă este dur, de regulă nedureros, persistă în timp și are tendința să crească în dimensiuni;
ai observant retracția pielii sau a mamelonului;
au apărut modificări de formă sau dimensiuni ale sânului;
ai sesizat un aspect diferit al sânului – spre exemplu înroșirea sânului sau aspectul de coajă de portocală;
sunt prezente scurgeri mamelonare în special unilaterale, mai ales sanghinolente;
ai constatat modificări ale regiunii areolomamelonare de tip eczemă sau eroziune;
a apărut un nodul axilar (la subraț).

CARE SUNT AVANTAJELE ECOGRAFIEI MAMARE?

este o metodă imagistică neinvazivă, neiradiantă;
este nedureroasă;
este larg răspândită, oferă informații rapid, pe loc;
este în general ușor accesibilă și repetabilă la orice interval;
nu are contraindicații sau efecte secundare;
poate fi folosită în timpul sarcinii sau al alăptării;
nu necesită pregătire specială anterioară pentru pacientă.

CE ESTE SONOELASTOGRAFIA MAMARĂ?

Este o tehnică ecografică specială care permite evaluarea diferitelor anomalii imagistice descoperite ecografic din punctul de vedere al elasticității.

Este foarte utilă în cazul în care se identifică un nodul la sân care impune diagnosticul diferențial cu cancerul mamar. Principiul metodei este simplu: este cunoscut faptul că tumorile canceroase sunt dure, rigide în contrast cu formațiunile benigne care sunt compresibile, elastice. Astfel, prin sonoelastografie, putem crește acuratețea ecografiei mamare în depistarea nodulilor canceroși.

Imagini din colecția dr Jumuga:
este vorba despre o pacientă în vârstă 50 ani la care am efectuat puncție biopsie, diagnostic: carcinom mamar invaziv NOS. În prima imagine – ecografie 2D – tumoră suspectă; în imaginea 2 elastografie – nodul scor UENO 4 , cu elasicitate scăzută (albastru în întregime, adică suspect).

ECOGRAFIA MAMARĂ SAU MAMOGRAFIE?

Este o întrebare pe care o primesc foarte frecvent în cabinetul de consultații de la pacientele mele.

În realitate nu există o concurență între cele două tehnici imagistice; ambele metode sunt foarte frecvent utilizate în practica medicală pentru evaluarea sânilor și au indicații foarte clare.

Ecografia este tehnica standard de examinare pentru toate pacientele care nu au împlinit vârsta de 40 ani.

Mamografia, de regulă dublată de ecografie mamară, este tehnica imagistică de primă intenție pentru evaluarea sânilor la femeia asimptomatică de peste 40 ani, scopul fiind depistarea precoce a cancerului la sân.

Foarte frecvent, după vârstă de 40 ani, mamografia și ecografia se utilizează ÎMPREUNĂ ca tehnici complementare, care “se ajută” una pe cealaltă, pentru a crește acuratețea diagnosticului.

CUM MĂ PREGĂTESC PENTRU ECOGRAFIA MAMARĂ?

Efectuarea ecografiei mamare nu necesită o pregătire specială. Totuși pacientele ar trebui să țină cont de câteva sfaturi:

te poți programa oricând la ecografia de sân, dar perioada optimă este săptămâna ce urmează după încheierea menstrei; de altfel, în această perioadă poți combina ecografia mamară cu evaluarea ginecologică;
este în interesul tău să te prezinți la medic pentru evaluare cu dosarul medical complet – adică cu toate investigațiile senologice efectuate anterior (consult, ecografie,eventual mamografie, etc);
nu folosi înainte deodorant sau diverse creme la nivelul sânilor sau al axilei.

LA CINE MĂ PROGRAMEZ PENTRU ECOGRAFIE MAMARĂ?

Ecografia mamară este o metodă imagistică larg utilizată în practica medicală și la care apelează medici de specialități diferite: ginecologul, radiologul, endocrinologul, uneori chirurgul generalist, medicul de familie, etc.

Ideal ar fi ca ecografia mamară să fie efectuată în primul rând de medici specializați, dedicați patologiei sânului.

Echipa noastră are avantajul abordării multidisiplinare a cazurilor senologice: atât din unghiul clinicianului, cât și al ecografistului și , nu în ultimul rând, din punctul de vedere al chirurgului ginecolog specializat în oncologie..

EXAMENUL CLINIC SENOLOGIC ESTE IMPORTANT

Înaintea efectuării ecografiei mamare vom discuta amănunțit cu pacienta urmărind o serie de informații.

În primul rând ne interesează motivul vizitei: este o evaluare de rutină? Există acuze?

Ne interesează de asemenea istoricul medical al pacientei, antecedentele familiale, dacă există factori de risc pentru cancer la sân;

După încheierea anamnezei vom realiza examenul clinic al sânilor; acesta presupune inspecția și palparea ambilor sâni și a ariilor ganglionare cu scopul de a depista o serie de modificări importante precum: prezența unui nodul, anumite modificări ale pielii, eroziuni sau inversarea mameloanelor, prezența unei umflaturi la subraț, etc.

După încheierea consultului senologic urmează efectuarea propriu-zisă a ecografiei mamare.

CUM SE DESFĂȘOARĂ ECOGRAFIA MAMARĂ?

Pacienta este așezată în poziția culcat, cu o mâna ridicată deasupra capului.

Se aplică un gel special pe pielea sânului și la nivelul axilei; acesta are rolul de a facilita manevrarea sondei ecografice și de a îmbunătăți transmiterea ultrasunetelor prin țesuturi.

Apoi, cu o ușoară presiune, se aplică pe sân transductorul ecografic (sonda lineară specială) pe care medicul îl manevrează pe toată suprafață sânului și la subraț. Transductorul ecografic emite ultrasunete care apoi sunt reflectate de diferitele structuri ale sânului iar ecourile sunt preluate și transformate în imagini pe ecranul ecografului.

Practic ecografia este o tehnică relativ simplă, care nu presupune discomfort fizic pentru pacienta și care permite obținerea de informații pe loc despre structura internă a sânului și a ganglionilor limfatici axilari.

CE SE ÎNTAMPLĂ DUPĂ ÎNCHEIEREA EXAMINĂRII?

Rezultatul ecografiei (sonoelastografiei) mamare este eliberat pe loc. Este foarte important ca rezultatul examinării ecografice să fie integrat în contextul examinării clinice; totdeauna discutăm acest rezultat la final cu pacienta. Indiferent că examinarea clinică/ecografică a fost una normală sau a identificat unele modificări vom consemna în raportul medical concluziile, scorul BI-RADS și recomandările.

CE ESTE SCORUL BIRADS?

Orice evaluare imagistică a sânilor, inclusiv ecografia mamară, va cuprinde alături de concluziile/observațiile medicului, un scor BI-RADS care variază de la 0 la 6, util în stabilirea conduitei terapeutice ulterioare.

BI-RADS (Breast Imaging – Reporting and Database System) în traducere: Sistem de Date și Raportare în Imagistica Sânului reprezintă un scor de risc care se utilizează standard în întreaga lume, care codifică “severitatea” diagnosticului și este bază pentru conduită ulterioară.

BI-RADS 0 – examinare neconcludentă – sunt necesare și alte investigații imagistice pentru diagnosticul corect.

BI-RADS 1 – rezultat normal – nu a fost identificată nicio modificare. Se recomandă evaluare de rutină.

BI-RADS 2 – rezultat tipic benign, negativ pentru cancer – au fost identificate leziuni non-canceroase. Se recomandă evaluare de rutină.

BI-RADS 3 – rezultat foarte probabil benign, cu probabilitate de cancer foarte redusă. În general se recomandă urmărire la interval scurt, cel mai frecvent la 6 luni (variabil de la 3 la 6 luni). Pot fi efectuate și explorări suplimentare și, mai rar, se poate apela și la biopsie.

BI-RADS 4 – rezultat incert, suspect – probabilitate semnificativă de prezența a cancerului la sân; este recomandată biopsia.

BI-RADS 5 – rezultat cu probabilitate foarte ridicată de malignitate; este necesară biopsia.

BI-RADS 6 – rezultat malign – a fost deja stabilit anterior prin biopsie diagnosticul de cancer la sân. Conduita este cea stabilită de comisia pluridisciplinară oncologică.

ROLUL ECOGRAFIEI ÎN EXAMINAREA NODULILOR LA SÂNI

Fie din întâmplare, fie cu ocazia autoexaminarii periodice a sânilor, alteori din cauza apariției unei dureri la sân, multe femei depistează la un moment dat la palpare un nodul mamar; în aceste condiții pacientele se prezintă la consult adesea speriate cu cele mai pesimiste scenarii în minte. Este bine de știut faptul că nu orice nodul înseamnă cancer la sân; uneori în realitate în spatele nodulului sau a nodulilor descoperiți de către pacientă nu se află decât țesut mamar normal, alteori sunt modificări benigne de tipul chisturilor sau a fibroadenoamelor; cu toate acestea întotdeauna trebuie să avem în vedere și posibilitatea prezenței cancerului la sân; în acest sens trebuie să evaluăm riguros pacienta pentru a exclude (sau după caz pentru a confirma) prezența acestuia.

Structura internă a sânului reprezintă o mixtură de țesut fibroglandular și țesut adipos care variază foarte mult de la pacientă la pacientă și care se modifică odată cu înaintarea în vârstă.

În general la femeile tinere țesutul glandular este dominant în structura internă a sânului fiind și mai pronunțat în perioada de sarcină sau lactație ( structura omogenă fibroglandulară).

Imagine ecografică din colecția dr Jumuga
pacientă 26 ani – aspect tipic omogen fibroglandular.

Odată cu înaintarea în vârstă țesutul glandular este înlocuit progresiv cu țesut adipos generând o structura internă heterogenă (structura mixtă).

Imagine ecografică din colecția dr Jumuga
pacientă în vârstă de 43 ani – sân cu structura mixtă adiposo-glandulară

La femeile vârstnice precum și la cele supraponderale uzual structura internă a sânului este dominată de țesutul adipos (structura omogenă adipoasă).

Imagine din colecția dr Jumuga
pacientă 54 ani – sân cu ecostructură omogenă adipoasă

Țesutul glandular palpabil

În raport cu țesutul adipos care este moale, țesutul glandular este ferm la palpare; în plus distribuția țesutului glandular este neuniformă în cadrul sânului concentrându-se în special în cadranul central și în cadranul superoexten; astfel țesutul glandular local proeminent poate genera anomalii palpatorii sub formă de “noduli” uneori dureroși în special la femeile tinere, mai ales în apropierea menstruației sau în perioada de sarcină sau de lactație.

Este o situație relativ frecventă în practica medicală care alarmează pacientele; este necesară prezentarea la medic pentru diagnosticul diferențial cu o serie de boli, inclusiv cu cancerul la sân; în general ecografia mamară, însoțită de examenul clinic senologic, este suficientă pentru diagnosticul corect.

Chisturile mamare

Reprezintă cea mai comună modificare a sânilor care poate să genereze anomalii palpatorii (noduli); pot fi și izolate dar de cele mai multe ori sunt multiple (de ordinul zecilor) și se prezintă sub formă unor săculeți cu lichid de dimensiuni variate de la câțiva milimetri (microchisturi), până la câțiva centimetri (macrochisturi). Termenii frecvent folosiți în practica medicală pentru aceste modificări sunt: mastoză fibrochistică, displazia mamară, modificări fibrochistice, etc.

Imagini ecografice din colecția dr Jumuga
pacientă în vârstă de 29 ani care s-a prezentat acuzând un nodul la palpare în cadranul superoextern al sânului stâng; în prima imagine, la nivelul sânului drept se observă numeroase chisturi de dimensiuni mici, care nu au expresie palpatorie, în timp ce în a doua imagine care corespunde anomaliei palpatorii de la sânul stâng se observă prezența a două chisturi alăturate de dimensiuni mai mari care explică nodulul descoperit de către pacientă.

În forma lor uzuală chisturile mamare au un aspect ecografic tipic: imagini rotunde/ovalare, anecogene (“negre”), contur net, cu întărire sonică posterioară, avasculare în examinarea Doppler, iar elastografia arată un scor BGR. Sunt modificări evolutive în dinamică din punct de vedere numeric și dimensional; unele chisturi pot să crească în dimensiuni, altele să scadă sau să dispară.

Imagine de sonoelastografie mamară din colecția dr Jumuga
aspect tipic sonoelastografic de chist mamar – scor BGR (blue-green-red).

Deseori sunt infraclinice (adică nepalpabile); atunci când sunt voluminoase sau în tensiune se pot palpa și intra în diagnosticul diferențial cu alte tipuri de noduli. De asemena pot asocia frecvent durere (mastodinii).

În forma lor tipică, descrisă anterior, chisturile sunt totdeauna modificări benigne.

Fibroadenoamele mamare

Sunt cele mai comune formațiuni tumorale benigne (necanceroase) ale sânului fiind întâlnite tipic la femeia tânăra (incidența maximă de apariție 15-25 ani) și mai rar după vârsta de 50 ani.

Pot fi nepalpabile; atunci când sunt suficient de mari sau au dispoziție superficială devin palpabile sub forma unor noduli ovoidali mobili, în general nedureroși, cu suprafață regulată, tegumentul supraiacent fiind normal.

În marea majoritate a cazurilor aspectul ecografic este foarte sugestiv arătând un nodul ovoidal cu axul lung orizontal, paralel cu tegumentul, cu ecogenitate medie/ ușor scăzută (hipoecogen), cu contur net, uzual regulat, în general fără modificări acustice posterioare evidente, avascular sau cu semnal doppler redus, iar la examinarea sonoelastografică prezintă elasticitate crescută – scor UENO 2.

Imagini ecografice din colecția dr Jumuga
pacientă în vârstă de 28 ani, cu implant mamar prezent, se prezintă la evaluare senologica pentru că a decelat la palpare în urmă cu o săptămâna un nodul la sânul drept. La examinarea clinică am depistat la nivelul sânului drept, periferic, ora 12, un nodul de 1,5 cm cu caractere clinice sugestive pentru benignitate. În continuare am examinat pacienta ecografic: în prima imagine, la examinarea ecografică 2d și doppler, corespunzător anomaliei palpatorii, am identificat un nodul cu aspect tipic sugestiv pentru benignitate, care sonoelastografic (imaginea 2) era elastic, scor UENO 2; aspectul a fost înalt sugestiv pentru tumoră necanceroasa, foarte probabil fibroadenom mamar; am încadrat cazul BI-RADS 3 și am recomandat reevaluarea pacientei în dinamică (monitorizarea).

Uneori în practica medicală fibroadenoamele se pot prezența ecografic incert sau pot avea un ritm evolutiv accelerat necesitând explorări suplimentare și chiar verificare biopsică. În anumite cazuri se poate impune excizia chirurgicală.

Abcesul mamar

Reprezintă o colecție cu puroi la nivelul sânului. Apare cel mai frecvent la femeile care alăptează dar poate să afecteze orice pacientă, indiferent de vârstă și chiar dacă nu alăptează.

Este cauzat de o infecție bacteriană care inițial determina o inflamație localizată – mastită – care netratată la timp evoluează către abces mamar. Pacienta constată apariția unei zone roșii pe sân, iar la palpare identifică un nodul foarte dureros; uneori și la subraț pot să apară noduli palpabili – adenopatii axilare reactive. Se poate însoți de febră.

Foto – colecția dr Jumuga
abces mamar drept la o pacientă în vârstă de 39 ani.

Mai jos imagine ecografică la aceeași pacientă.

Uneori poate fi necesar diagnosticul diferențial cu cancerul la sân. Ecografia și sonoelastografia pot fi foarte prețioase în această situație; examenul RMN mamar are valoare scăzută în acesta etapă acută, iar mamografia este foarte dificil de efectuat, compresia fiind foarte dureroasă.

Ecografic se evidențiază imagine hipoecogenă neomogenă cu vascularizatie exuberantă marginal și tegument supraiacent îngroșat, edematiat.

Cancerul mamar

Reprezintă cea mai comună tumoră malignă a femeii; riscul crește odată cu vârstă devenind semnificativ după 40-50 ani; nu sunt însă rare cazurile în practica medicală în care diagnosticăm formațiuni canceroase la sân și la paciente foarte tinere, cu vârstă sub 30 ani.

În general pacientele se prezintă la medic acuzând prezența unui nodul uzual nedureros, ferm, cu mobilitate redusă, contur neregulat și care crește în dimensiuni; uneori cancerul la sân se poate asocia și cu alte modificări:

retracție cutanată sau retracție mamelonară,
scurgeri mamelonare în special sanghinolente,
fenomene inflamatorii de tip mastită,
tegumentul mamar ia aspect de coajă de portocală,
ulcerarea pielii sau a mamelonului,
modificarea de formă sau volum a sânului.

Foto – colecția dr Jumuga
în care se observă retracție cutanată spontană asociată unui cancer la sân

Foto – colecția dr Jumuga
în care se observă edemul pielii cu aspect de “coajă de portocală” asociat unui cancer la sân

Foto – colecția dr Jumuga
carcinom mamar neglijat, ulcerat la piele

Înainte de a efectua ecografia mamară este util să efectuăm examenul clinic senologic notând eventualele modificări la inspecție sau palpare; de asemenea este foarte importantă examinarea clinică a ariilor ganglionare pentru decelarea eventualelor adenopatii (ganglioni afectați de boală).

Ecografie 2d /Doppler color/elastografie – imagini din colecția dr Jumuga
care relevă prezența unei tumori cu caractere tipice sugestive pentru malignitate; puncția biopsie ecoghidata a relevat prezența unui carcinom ductal invaziv.

Aspectul ecografic al cancerului la sân este foarte polimorf; în funcție de dimensiuni, localizare, tip histologic dar și în funcție de particularitățile structurale ale sânului detecția ecografică poate fi foarte simplă sau, uneori, foarte dificilă! Uneori tumoră canceroasă nu determina modificări decelabile ecografic sau, alteori, se prezintă sub forma unor imagini aparent benigne (asemănătoare unui chist sau fibroadenom mamar).

Imagini ecografice din colecția dr Jumuga
este un caz de cancer mamar confirmat prin puncție biopsie la o pacientă în vârstă de 31 ani; aspectul ecografic este tipic: formațiune intens hipoecogena (adică neagră), imprecis delimitată, cu tendința de dezvoltare pe verticală și cu “umbră” posterioară. Elastografia ne arată că formațiunea este puțin compresibilă (apare albastră – scor UENO 4).

În forma să uzuală, tumora canceroasă se prezintă ecografic ca o formațiune cu ecogenitate scăzută (intens hipoecogenă), cu formă neregulată, cu tendință de dezvoltare pe verticală, nu paralelă cu tegumentul, cu contururi imprecise, infiltrative, cu atenuare acustică posterioară (adică cu umbră posterioară), cu halou ecogen, cu semnal Doppler pozitiv (vascularizată) , dură elastografic – scor UENO 4 sau 5.

Imagine ecografică 2d/ doppler color a unei tumori canceroase – colecția dr Jumuga
care relevă prezența unei tumori infiltrative cu vascularizație anormală evidentă: vase de sânge grosiere, de neoformație, prezente atât intratumoral cât și periferic.

În toate aceste cazuri ecografia este foarte utilă nu doar pentru evaluare ci și pentru diagnosticul de certitudine pentru că în marea majoritate a cazurilor ghidează puncția-biopsie.

EVALUAREA GANGLIONILOR LIMFATICI AXILARI

Evaluarea ecografică a regiunilor axilare (zona de la subraț) este inclusă standard în orice ecografie mamară indifferent că este realizată de rutină sau pentru o serie de acuze.

Sunt situații în practica medicală în care pacientele se prezintă la evaluare acuzând prezența unui nodul la subraț sau dureri mamare care iradiază către axilă sau dureri care sunt prezente doar la nivel axilar.

De asemenea ecografia are un rol foarte important în evaluarea ganglionilor limfatici axilari la pacientele diagnosticate cu cancer la sân – este vorba despre stadializarea axilară.

În practica medicală evaluarea standard a axilei se realizează clinic și ecografic cu scopul de a decela eventualele adenopatii cu caracter oncologic (adică ganglioni afectați canceros). Această informație este foarte importantă pentru planul terapeutic: dacă stadializarea preoperatorie a axilei nu decelează ganglioni afectați de boală vom putea apela la tehnică chirurgicală de identificare și biopsie a ganglionului santinelă.

Imagini din colecția dr Jumuga
ganglioni limfatici axilari cu aspect ecografic normal.

Imagine ecografică din colecția dr Jumuga
pacientă în vârstă de 38 ani cu carcinom mamar stâng; aspect ecografic tipic: ganglion limfatic mărit dimensional, cu alterarea structurii interne normale, cu dispariția aproape completă a hilului ecogen central.

În cazul în care depistăm adenopatii axilare cu caracter oncologic tot ecografia este cea care ghidează puncția aspirativă sau biopsia care permite stabilirea diagnosticului de certitudine.

EVALUAREA PACIENTELOR CU MASTODINII

Durerea la sân (mastodinia) este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care pacientele se prezintă la evaluarea senologică.

De intensitate variabilă, de la o simplă jenă tranzitorie și până la dureri persistente, chinuitoare, mastodiniile afectează mai mult de jumătate dintre femei.

Durerea de sân poate fi explicată de modificările hormonale normale care apar în organismul femeii în a doua jumătate a ciclului menstrual – este vorba despre durerile ciclice premenstruale, dar poate fi determinată și de o serie de afecțiuni precum chisturile mamare, ectaziile ductale (canale galactofore dilatate), mastita (inflamarea sânului), abcesul mamar (prezența unei colecții purulente la nivelul sânului), cancerul la sân, unele formațiuni benigne sau traumatismele mamare.

Pacientele cu dureri la sân trebuie să se prezinte la medic mai ales dacă este o durere unilaterală (la un singur sân), dacă este nou apărută, dacă persistă după terminarea menstruației sau dacă asociază și alte modificări la nivelul sânului – nodul mamar, înroșirea sânului, retracție cutanată sau inversarea mamelonului, etc.

Evaluarea standard inițială a pacientelor cu mastodinii presupune consult clinic senologic și ecografie mamară.

Ecografia mamară este metoda de elecție în explorarea pacientelor cu dureri la sân în primul rând pentru că este o tehnică nedureroasă, care poate fi utilizată în faza acută, când durerea este puternică și ne ajută să ne orientăm rapid către diagnosticul corect.

În funcție de vârsta pacientei sau de particularitățile cazului putem apela în a doua etapă la explorări imagistice suplimentare, însă ecografia mamară rămâne tehnica principala de explorare a acestor paciente.

EVALUAREA PACIENTELOR CU SCURGERI MAMELONARE

Multe dintre paciente pot prezenta la un moment dat scurgeri mamelonare care pot varia ca aspect de la incolore sau lactescențe până la scurgeri verzui, brune sau sanghinolente (cu sânge).

Care sunt cauzele care pot duce la apariția scurgerilor mamelonare?

În primul rând sarcina sau încheierea recentă a alăptării sunt cauze frecvente și fiziologice care explică scurgerile mamelonare.

Anumite tulburări hormonale de tipul hipotiridismului (“tiroidă mai leneșă”) sau hiperprolactinemiei (excesul unui hormon numit prolactină de regulă în relație cu apariția unei formațiuni tumorale benigne care apare la nivelul glandei hipofizare) sunt alte explicații frecvente în practica medicală.

Utilizarea anumitor medicamente (antidepresive spre exemplu) sau consumul de droguri poate genera de asemenea scurgeri mamelonare.

Inflamatia sânului, prezența chisturilor la sân, ectaziile ductale, prezența papiloamelor intraductale sau cancerul la sân sunt afecțiuni ce pot să asocieze și scurgeri mamelonare.

Pacienta care a constatat prezența scurgerilor la sân trebuie să se prezinte obligatoriu la medic pentru evaluare cu atât mai mult dacă scurgerile sunt unilaterale sau au aspect sanghinolent, sau dacă există și alte modificări asociate la nivelul sânului.

Ce se întamplă în cabinetul de consultații?

În primul rând este foarte importantă anamneza, adică discuția detaliată cu pacienta.

Urmează examenul clinic senologic în cadrul căruia medicul va încerca să obiectiveze scurgerea mamelonară ocazie cu care va preleva frotiuri pentru examen citologic (examenul microscopic al celulelor identificate în scurgerea mamelonară).

Imediat după consultul clinic efectuăm ecografie mamară, explorare care poate fi aplicată în orice condiții, la orice vârstă, inclusiv în timpul sarcinii.

Ecografia mamară este foarte importantă la această categorie de paciente pentru că poate decela majoritatea cauzelor locale, care țin de sân: prezența chisturilor, prezența ectaziilor ductale (dilatarea canalelor care aduc laptele la mamelon), prezența papiloamelor intraductale sau a cancerului la sân.

La pacientele de peste 40 ani este obligatoriu să efectuăm și mamografie bilaterală.

EVALUAREA PACIENTELOR CU IMPLANT MAMAR

Ecografia mamară este explorarea de primă intenție la pacientele purtătoare de implant mamar.

Imagini din colecția dr Jumuga
aspect ecografic normal al implantului mamar.

Ecografia este o tehnică nedureroasă, care nu face compresie semnificativă pe sân. Deși prezența implantului poate să scadă acuratețea mamografiei, la pacientele de peste 40 ani se indică în continuare efectuarea mamografiilor de screening. De asemenea trebuie precizat faptul că atunci când sunt complicații legate strict de implant explorarea de elecție revine rezonanței magnetice nucleare.

PUNCȚIA-BIOPSIE MAMARĂ SUB GHIDAJ ECOGRAFIC

În cazul în care la evaluarea senologică se identifica formațiuni mamare suspecte este necesară stabilirea diagnosticului de certitudine care este posibil doar prin biopsie.

Modalitatea standard de biopsiere a leziunilor mamare suspecte este puncția-biopsie mamară cu ac gros sub ghidaj ecografic.

Ecografia mamară este tehnica imagistică de bază care ghidează marea majoritate a biopsiilor de sân. Manevra în sine este una relativ simplă și presupune utilizarea unui ac special cu ajutorul căruia prelevăm țintit mai multe fragmente de la nivelul formațiunii tumorale, sub control ecografic; fragmentele de țesut prelevate le trimitem la examen anatomopatologic.

Imagini ecografice din colecția dr Jumuga:
în cele 3 imagini ecografice succesive se evidențiază traseul progresiv al acului de biopsie care prelevează în mod țintit, strict din tumoră, un fragment de țesut care este trimis către biopsie.